Igas Constantin Traian - Senator PD-L de Arad

CURTICI

Populaţie: 9.722
Suprafaţă: 10.083 ha
Distanţă Arad: 21 km
Atestare documentara: 1519

Oraşul Curtici, situat la o distanţă de 21 km faţă de municipiul Arad, este amplasat în partea vestică a judeţului Arad şi este cel mai important punct de legătură pe calea ferată cu Europa centrală şi de vest al României. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafaţă cca. 7970 ha în Câmpia Sântanei, câmpie ce este caracterizată în zona oraşului de nisipurile grindurilor formate de vechile braţe ale Mureşului, azi stabilizate de plantaţii de viţă de vie.

Populaţia oraşului număra la recensământul din anul 2002 un număr de 9722 locuitori. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 69,7% români, 19,1% maghiari, 10,7% rromi, 0,2% germani,0,2% ucrainieni şi 0,1% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.

Prima atestare documentară a oraşului Curtici datează din secolul al XVI-lea, respectiv din anul 1519, iar în anul 1998 localitatea a împlinit 30 de ani de la declararea ei ca aşezare urbană.

Economia raşului este într-o continuă ascensiune. Potenţialul agricol al zonei, poziţia favorabilă de la graniţa de vest a României, apropierea de municipiul Arad, prezenţa magistralei de cale ferată ce face legătura cu Europa occidentală (gara Curtici a fost dată în folosinţă în anul 1921 odata cu crearea vamei sunt principalele atuuri economice care fac din oraşul Curtici un pol de convergenţă economică. Capacitatea de atracţie a investitorilor este redată aici de crearea Zonei libere Arad-Curtici.

Deşi este un oraş de tranzit, Curticiul are un farmec şi o linişte aparte care te fac să uiţi de forfota triajelor şi a vămii. În timpul verii ştrandul cu apă termală este principalul punct de atracţie turistică al oraşului, aici înregistrându-se de la un an la altul tot mai mulţi turişti atât pentru recreere cât şi pentru tratament.

Tanarul oras Curtici are un trecut istoric bogat, legat mai ales de lupta romanilor pentru drepturi sociale si nationale.

In piata din fata Consiliului popular, in iulie 1786 a avut loc o puternica miscare a iobagilor. La 24 septembrie 1861, adunarea populara a hotarat in unanimitate introducerea limbii romane ca "limba oficiala a comunei Curtici, in trebile si afacerile sale...".

Procesul de urbanizare a Curticiului a inceput dupa unirea Transilvaniei cu Romania (1918) cand, devenind unul dintre cele mai importante puncte de frontiera ale tarii, s-au construit gara spatioasa, atelierele de reparatii CFR, s.a.

Inainte exista o veche biserica construita din gradele, cu hramul "Sfantul Mucenic Gheorghe", care in anul 1755 era in stare de ruina, fapt pentru care credinciosii cereau aprobarea autoritatilor imperiale pentru construirea unei biserici noi. Abia la 11 mai 1778 a fost data aprobarea construirii unui locas de cult. cel vechi fiind nimicit de un trasnet. Imediat dupa primirea aprobarilor se incepe construirea actualei biserici din piatra care poarta hramul celei vechi. Initial de forma mai mica, cu timpul primind forma de astazi. Biserica are pictura din 1950 datorata lui Cornel Cenan din Cluj. Dupa 1989 s-a inceput edificarea unui nou locas de cult.

In apropierea garii, pe sosea, la marginea estica a orasului, se ridica castelul Keszonyi datand din 1769, in arhitectura caruia predomina unele caracteristici ale barocului tarziu. Terasa, strajuita de coloane lucrate artistic, salonul, de forma circulara si scara de refugiu de sub castel, practicabila si astazi, sunt detalii arhitecturale deosebite. In castel se afla sediul Asociatiei Agricole din localitate, care obtine rezultate exceptionale pe plan national.

La Curtici a fost infiinta prima Zona Libera din aceasta parte a tarii, cu frumoase perspective de dezvoltare industriala si urbanistica in viitorul imediat.
Tot aici functioneaza si un frumos strand cu apa termala, care incepand din 1999 va fi amenajat si pentru folosirea in timpul iernii.