Igas Constantin Traian - Senator PD-L de Arad

SANTANA

Sate componente: Caporal Alexa
Populaţie: 12.936
Atestare documentara: 1828
Distanţă Arad: 28 km

Oraşul este situat în partea de nord a Câmpiei Aradului la 28 de km faţă de municipiul Arad. Este un centru urban înfiinţat recent având în componenţă şi localitatea rurală Caporal Alexa.

Populaţia oraşului număra la ultimul recensământ un număr de 12936 locuitori. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 79,0% români, 2,2% maghiari, 14,9% rromi, 3,5% germani şi 0,4% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.

Prima atestare documentară a localităţii sub numele de Sântana datează din anul 1828 dar aşezarea este rezultatul dezvoltării continue a Comlăuşului, aşezare menţionată încă din anul 1334. Satul Caporal Alexa este consemnat din anul 1334 sub denumirea de Kerecton.

Deşi economia oraşului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendente. Sântana este si un important centru viticol al regiunii.

Statutul de important nod de circulaţie rutieră şi feroviară poate fi folosit şi în promovarea şi dezvoltarea turismului. Arhitecturaspecifică, monumentele istorice şi de arhitectură precum clădirea "Convictului", casa urbarială şi fortificaţiile "Cetatea veche" sunt câteva repere turistice ale acestei localităţi.

Urmele unor aşezări omeneşti pe teritoriul localităţii Sântana datează din cele mai vechi timpuri. Astfel, în drumul spre Curtici, la 10 km, s-au găsit vetre ale aşezărilor omeneşti din epoca neolitică cu o vechime de peste 4000 de ani.

Prima atestare documentară a localităţii sub numele de Sântana datează din anul 1828 dar aşezarea este rezultatul dezvoltării continue a Comlăuşului, aşezare menţionată încă din anul 1334. Satul Caporal Alexa este consemnat din anul 1334 sub denumirea de Kerecton.

Urmărind documentele istorice cunoscute până în prezent, localitatea Sântana provine din aşezarea mai veche Comlăuş care este amintită prima oară în listele de zeciuială papală din anul 1334-1335, făcând parte din arhidiaconatul catolic Pâncota, iar în 1566 Comlăuşul a fost pustiit de turci împreună cu tot comitatul Zărand.

Urmând cursul istoriei, Comlăuşul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic care a colonizat aici svabi de la S-E de Comlăuş, fiind infiinţat astfel satul Sfânta Ana, actualul oraş Sântana. În anul 1748, printr-un decret al împăratesei Maria-Tereza, localitatea a fost înalţată la ragul de "târg' - oraş, în anul 1751 Iacob Bibics aduce membrii unui ordin catolic, zideşte o biserică şi obţine dreptul de a deschide un gimnaziu în cladirea ce se află şi azi lângă biserica catolică. Trebuie amintit ca în afara de gimnaziul de Arad, gimnaziul de la Santana a fost singura instituţie şcolară din comitatul Aradului şi prin convictul său de importanţă unică peste graniţele comitatului. În anul 1835 se menţionează în Sântana Institutul de SERICICULTURA.

La sfarşitul sec. al XIX - lea şi începutul sec. XX, în Imperiul austroungar se produce trecerea de la capitalismul premonopolist la imperialism. Se poate constata o accentuare tot mai evidentă în procesul diferenţierii de clasă. Până la primul război mondial se constată falimentul micilor meseriaşi.

La 1 decembrie 1918 Transilvania s-a unit cu România, astfel Sântana şi Comlăuş, eliberate de sub habsburgi îşi duc viaţa de aici înainte în cadrul statului român.

In 1926 Sântana devine resedinţa de plasă sub conducerea căreia se găsesc comunele: Comlăuţ, Simand, Olari, Sintea mica, Caporal Alexa, Zărand, Zimanul Nou, Zimand-Cuz, A.Saguna, Macea şi Sânmartin. Crizele economice din perioada dintre cele două războaie modiale au lăsat urme adânci în viaţa economică şi socială a localităţii, iar în cel de-al doilea război mondial, localitatea Sântana a plătit un tribut de vieţi omeneşti şi prin distrugeri provocate de mutarea teatrului de operaţiuni militare pe frontul de vest .

In perioada 1945-1947 a fost atrasă în Sântana populaţia din alte părti ale ţării, prin diferite măsuri economice administrative şi agrare concretizat în special prin atribuirea de grădini şi terenuri necesare construirii de case în partea de est a localităţii începând construcţia cartierului Borodei.

In anul 1950 la împărţirea administrativă reşedinţa de raion devine oraşul Chişineu Criş, iar Sântana se unifică cu Comlăuşul, formând o singură comună, din raionul Criş, regiunea Arad.

In anul 1956 Sântana trece la regiunea Oradea cu statutul de comună.

In anul 1968 comuna Sântana, printr-o reîmpărţire administrativă, aparţine judeţului Arad, până în anul 2003 cand prin Legea 583 din 23 decembrie 2003 şi Decretul 900 din 23 decembrie 2003 comuna Sântana devine ORAŞ.