Guvernul a avizat astăzi proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, documentul urmând a fi transmis Parlamentului spre dezbatere prioritara până în data de 15 februarie. 
Emil Boc a declarat că "e nevoie de o lege nouă a pensiilor, e o urgenţă. Adoptarea acestei legi este necesară României şi românilor pentru ca pe termen mediu şi lung în această ţară să poata fi platite pensiile. Dacă menţinem actualul sistem, va trebui să împrumutăm miliarde de euro pentru ca pensiile să fie plătite". Intenţia Executivului este de a elimina pensiile speciale "nesimţite".

Vă prezentăm mai jos declaraţiile Premierului Emil Boc după încheierea Şedinţei de Guvern:
Emil Boc: Bună ziua, tuturor. Am încheiat şedinţa de guvern de astăzi. Eu o să fac referire la poiectul de lege care vizează sistemul unitar de pensii publice din România, urmând ca domnul ministru Şeitan să detalieze conţinutul proiectului, al actului normativ. Este un angajament al guvernului că acest proiect de lege va fi promovat în regim de urgenţă la parlament, potrivit angajamentelelor faţă de români şi faţă de obiectivele din acordul internaţional pe care îl avem. Fac din start precizarea că această lege este necesară României şi românilor pentru ca pe termen mediu şi lung în această ţară să poată fi plătite pensiile. Dacă vom menţine în continuare actualul sistem legal cu privire la pensii, în câţiva ani buni de aici înainte practic va trebui să împrumutăm cu miliarde de euro bugetul de pensii, astfel iîncât pensiile să mai poată fi plătite şi nu vom avea garanţia că cei care astăzi sunt tineri când vor ajunge la vârsta pensionării vor mai putea primi o pensie de lastat. De aceea, este nevoie de o lege nouă a pensiilor în România, care pe de o parte să asigure susţinerea acestui sistem pe termen mediu şi lung, dar în acelaşi timp să-i asigurăm pe cei care astăzi contribuie la sistemul de pensii că vor primi o pensie atunci când vor ajunge a vârsta de pensionare. Spun asta pentru că în 2009 bugetul de stat a împrumutat bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro. În 2010, 1,7 miliarde de euro din banii pe care îi plătesc românii ca impozitie şi taxe la bugetul de stat se duc la bugetul de pensii pentru a putea fi plătite pensiile în aceată ţară, ceea ce reprezitnă aproximativ 8% din PIB, totalul cheltuielilor cu pensiile în acest moment. Dacă perpetuăm acelaşi sistem, vom ajunge în situaţia în care nu vom mai avea bani /pentru/ infrastructură, pentru sănătate, pentru educaţie, bani care trebuie să vină de la bugetul de stat, pentru că marea majoritate a acestor bani vor trebui să meargă la bugetul de pensii. De aceea, este o urgenţă, o necesitate pentru România să adoptăm o lege care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii. /.../ de asemenea că în actualul sistem există câteva abuzuri şi o să dau doar trei exemple: creşterea masivă frauduloasă a pensionărilor de invaliditate, de la 600.000 de persoane în 2001, la 900.000 de persoane în 2009, o creştre de 50% datorită faptului că actualul sistem permite, dincolo de cei care în mod real, drept ar trebui să beneficieze de o pensie de invaliditate datorită condiţiilor medicale pe care ele au, din nefericire sistemul permite ca mulţi alţii, care nu sunt într-o asemenea situaţie să beneficieze fraudulos de pensii de invaliditate. Dorinţa naostră este să stopăm abuzurile şi să-i recompensăm pe cei care cu adevărat au nevoie de la stat de un sprijin pentru susţinerea prin pensie de invaliditate a situaţie pe care o are. Sau triplarea anuală a numărului de pensionări anticipate. Numai în 2009, au fost 115.000 de pensii anticipate praţial. Dacă toată lumeava utiliza fără /restricţie/ mecanismul pensionărilor anticipate, nu vom mai avea contribuabili la fondul de pensii, ca să putem plăti pensiile în viitor. De aceea, şi aici am introdus un mecanism prin care să disciplinăm practic sistemul pensionărilor anticipate şi să nu încurajăm noi, ca stat, acest mecanism, astfel încât fiecare să poată decide dacă utilizează acest instrument; dar, aşa cum este el astăzi, din nefericire el încurajează pensionările anticipate, în loc să susţină un sistem echitabil, în care fiecare să contribuie atât cât poate, potrivit prevederilor legale, la sistemul de pensii din România.

În al treilea rând, avem un raport profund inechitabil între cea mai mică pensie şi cea mare pensie din sistemul public de pensii din România. Raportul este de 1 la 100. Cu alte cuvinte, pensia mică este de 350 de lei, cea mai mică pensie din România, şi cea mai mare este de 37.000 de lei, de peste o sută de ori mai mare. Acest sistem inechitabil nu mai poate continua, dacă vrem, aşa cum am spus, să avem în continuare bani la bugetul de stat pentru sănătate, pentru educaţie, pentru infrastructură, iar în acelaşi timp să avem un buget al pensiilor care să se autosusţină pornind de la principiul contributivităţii. De aceea, aş mai face o precizare la vârsta medie reală de pensionare: potrivit legii, vârstele standard de pensionare ar trebui să fie astăzi de 58 de ani şi 9 luni la femei şi de 63 de ani şi 9 luni la bărbaţi. Acestea ar trebui să fie vârstele de pensionare potrivit legii. Vârsta reală, pe care o avem în fapt, este de 54 de ani şi 7 luni. Deci iarăşi o ieşire anticipată din sistem şi care nu susţine pe termen mediu şi lung bugetul de pensii. Deci cadrul legal practic este ocolit prin tot felul de alte proceduri adiacente, complementare şi, în loc să se respecte legea, ca vârsta standard de pensionare să fie aşa cum am spus, 58 de ani la femei astăzi, 63 de ani la bărbaţi, în fapt este 54 de ani şi şapte luni. Iarăşi din acest punct de vedere spun că nu se poate continua. Iar existenţa a peste 80 de acte normative care reglementează într-o formă sau alta sistemul de pensii nu mai poate fi acceptată şi de aceea propunem parlamentului o lege unitară a sistemului de pensii publice din România. Spun încă o dată răspicat: astăzi, guvernul nu a aprobat noua lege a pensiilor, astăzi guvernul a aprobat proiectul de lege care vizează legea pensiilor, proiect de lege care urmează să fie trimis spre dezbatere şi numai parlamentul aprobă proiectul de lege. Asta, pentru o corectă utilizare a termenilor şi pentru informarea opiniei publice, care să ştie că astăzi guvernul a finalizat forma proiectului de lege. Forma legii va fi dată de parlament, în urma dezbaterilor care vor avea loc în cele două camere şi după promulgarea de către preşedinte şi publicarea în Monitorul Oficial va intra în vigoare, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2011.

Pentru a putea asigura şi susţine sistemul de pensii din România, pornim de la principiul contributivităţii, principiu corect, sănătos, echitabil şi care asigură sustenabilitatea sistemului de pensii din România. Spun asta, că principiul contributivităţii înseamnă: ai o contribuţie mai mare pe parcursul activităţii de muncă la bugetul de pensii, ai o pensie mai mare. Ai o contribuţie mai mică, ai o pensie mai mică. Aplicarea principiului contributivităţii înseamnă eliminarea privilegiilor şi a discriminărilor care există în momentul de faţă în sistem. Şi aici răspundem la întrebarea cu privire la pensiile speciale. Proiectul de lege vizează recalcularea pensiilor speciale ţinând cont de principiul contributivităţii. Asta ce înseamnă? Că în termen de cinci luni de zile de la intrarea în vigoare a legii aceste pensii speciale vor fi recalculate şi vor porni de la principiul contributivităţii. Aici, iarăşi vreau să fac o precizare foarte clară şi explicită: în România, sunt astăzi aproximativ 5.800.000 de pensionari. Dintre aceştia, în jur de 180.000 beneficiază de pensii speciale. Vreau să ştiţi că pentru aproximativ 85% din cei care au pensii speciale - poliţie, armată prin excelenţă -, deci pentru 85% dintre ei, nu se afectează cuantumul pensiei pe care-l au; şi mă refer aici la pensiile militarilor de exemplu până în 30 de milioane de lei vechi şi spun: pensii până în 30 de milioane de lei vechi, care nu scad, ci chiar uneori, la pensiile mai mici, de 14-15 milioane, chiar este o uşoară creştere, de câteva sute de lei, dar în esenţă, pentru 85% din cei care sunt cu pensii speciale, ele nu scad; pentru 15% care sunt cu pensii speciale şi care nu au la bază principiul contributivităţii, acolo vor scădea pensiile. Iar pentru cei cu pensii militare, ca să revin la acest subiect, care au astăzi pensii în mână până la cifra de 30 de milioane de lei vechi, nu sunt afectate şi gradual, la peste 30 de milioane de lei vechi, are loc o diminuare a pensiei în funcţie de pensia pe care o are în momentul de faţă şi de recunoaşterea de către stat a contribuţiei pe care au făcut-o, în sensul că statul a plătit pentru ei în decursul timpului contribuţia la bugetul asigurărilor sociale. Scăderile de pensii speciale au loc acolo unde pensia a fost stabilită a fi 80% din veniturile pe care le-a avut o persoană în ultima lună de activitate la muncă. Şi aici a fost un regim discriminatoriu: ai contribuit pentru o pensie de 20 de milioane de lei vechi, dar ai pus ca venit în ultima lună 100 de milioane de lei vechi şi în consecinţă, în loc să primeşti o pensie de 20 de milioane de lei vechi, ai primit o pensie de 80 de milioane de lei vechi, reprezentând 80% din 100 de milioane, cât ţi-ai pus venituri în ultima lună. Diferenţa aceea de 60 de milioane, de la 20, cât meritai, la 80, cât primeai, se plăteşte în fiecare lună de către cetăţenii români. Aici nu se mai poate continua şi se vor recalcula acele pensii care au la bază nerespectarea acestui principiu, al contributivităţii, pentru 15% din totalul acelora care sunt cu pensii speciale, în vederea unui regim echitabil pentru toţi contributorii la sistemul de pensii din România. Economiile care se fac sunt undeva între 500 de milioane şi 800 de milioane de euro din recalcularea acestor pensii speciale. Răspund şi la întrebarea potrivit căreia s-ar afecta principiul neretroactivităţii. Şi spun foarte clar: prin recalculare, nu se afectează principiul neretroactivităţii. De ce? S-ar afecta acest principiu dacă am impune oamenilor care astăzi au asemenea pensii speciale să returneze sumele de bani pe care le-au primit în trecut. Ei nu vor fi obligaţi să returneze ce au primit în trecut, doar că pentru viitor nu vor mai primi aceleaşi sume de bani, ci vor primi ca pensie exact în măsura contribuţiei pe care o au sau au avut-o la bugetul asigurărilor sociale. Neaplicarea unui asemenea mecanism ar conduce la profunde discriminări între cei care au ieşit la pensie şi cei care vor ieşi la pensie. Mă refer aici la cei care beneficiază de pensii speciale, la cei 15% care sunt în fapt vizaţi din cei 180.000. Ar fi o discriminare între unul care ar menţine în continuare o pensie cu 80% din ultimul venit şi unul care va ieşi în viitor la pensie tot din acest sistem, care se va raporta la principiul contributivităţii. Ar însemna o încălcare a principiului constituţional al nediscriminării. De aceea, acest proiect de lege este unul corect cu 22 de milioane de români şi fiecare român poate să se considere că este îndreptăţit şi nu este furat de nimeni, mă refer la sistem, prin nicio modalitate legală în raport cu contribuţia pe care o are la bugetul de pensii./dl/gi/ Spun aceasta pentru că pot exista situaţii dincolo de această lege, a sistemului unitar de pensii, pentru recunoaşterea unor merite excepţionale, în forma unor rente viagere de exemplu, altele, în afara sistemului de pensii. Dacă în sistemul de apărare avem un militar sau militari care în afara graniţelor ţării au performanţă extraordinară, se poate găsi o formulă punctuală de recompensare, se poate utiliza un mecanism al pilonului III de pensii, care nu are legătură cu sistemul public, dar în ceea ce priveşte sistemul de pensii publice din România trebuie să avem o abordare unitară pentru toţi cei care contribuie. Am avut grijă la legea salarizării unitare ca cei care "beneficiază" de anumite constrângeri sau sunt în situaţii de incompatibilităţi, cum sunt cei din justiţie, cei din armată, cei din poliţie, să fie poziţionaţi în vârful grilei de salarizare /în raportul/ de 1 la 12. De ce? Având venit mare, au şi pensie mare. De exemplu, la justiţie, când s-a făcut legea salarizării unitare, sporul de 65% a fost introdus în salariu, tocmai pentru ideea că vor avea salariu mare şi vor avea o contribuţie mare la pensie şi de acolo să aibă o pensie pe măsură, dar ca urmare a contribuţiei, şi nu ca urmare a aplicării unui procent de 80% din ultimul venit, pentru că au fost situaţii de exemplu în justiţie când s-a intrat în magistratură cu cinci ani înainte de pensionare, în ultima lună s-a fixat un venit exorbitant şi a ieşit cu o pensie de 80% din ultimul venit, fără să fi avut contribuţia, pe parcursul anilor, pe măsura sistemului puterii judecătoreşti. Salariile sunt mari, şi /vă rog/ să vă uitaţi la Legea salarizării unitare şi pot să vă dau aceste dovezi clare, şi contribuţia ca atare este mai mare, pensia va fi în consecinţă mai mare şi este o recunoaştere a statutului pe care puterea judecătorească îl are în România şi va trebui să-l recunoaştem ca atare, la fel cum trebuie să recunoaştem poliţia, armata, celelalte structuri ale statului, printr-o poziţionare corectă în grila de salarizare şi în consecinţă, cu o grilă adecvată de pensionare, dar bazată pe principiul contributivităţii.

Sper că acest proiect delege va fi dezbătut imediat de către parlament, astfel încât până la sfârşitul sesiunii parlamentare, care se încheie la sfârşitul lunii iunie, proiectul de lege să fie aprobat, urmând că în următoarele cinci luni să aibă loc recalcularea acelor pensii despre care am vorbit, iar de la 1 ianuarie să intre in vighoare. Şi încă o dată fac această parecizare: 5.800.000 de pensionari în România; 180.000, cu pensii speciale; doar pentru 15% din cei 180.000 se aplică recalcularea pensiilor şi o scădere a acestora; pentru 5.600.000 de pensionari din această ţară, nu va avea loc niciun fel de scădere a valorii pensiei pe care o iau astăzi în mână. Să se ştie foarte clar şi răspicat şi să eliminăm orice neînţelegere: toţi pensionarii de astăzi, în afara celor 15% din legile speciale, pensia pe care o iau în mână nu va fi diminuată cu intrarea în vigoare, în 2010, a acestei legi a pensiilor. Nu va fi diminuată pensia socială minimă. Ea se va aplica în continuare şi va fi indexată, aşa cum am spus, anul acesta cu valoarea inflaţiei. Deci să nu existe această temere că, prin intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, pensionarii care astăzi pe baza tichetului de pensie iau o sumă de bani în mână o vor avea diminuată. Nu. Această valoare nu se diminuează pentru cel puţin 5.600.000 de pensioari, iar din rândul celor 180.000 doar 15% prin excelenţă sunt vizaţi de aplicarea mecanismului recalculării, ţinând cont de implicarea principiului contributivităţii.

A doua precizare pe care vreau să o fac, foarte succint, foarte rapid este legată de programul Prima Casă. Săptămână viitoare, în guvern vom adopta actul normativ care reglementează pentru 2010 funcţionarea programului Prima Casă. Aşa cum am spus, pentru anul 2010, programul Prima Casă va fi orientat cu prioritate pentru construcţia de locuinţe de la zero, pentru construcţia de locuinţe noi. Vom realiza acest lucru prin două mecanisme pe care le vom impune în cadrul actului normativ: pe de o parte, partajarea granţiilor guvernamentale pentru case care sunt gata finalizate, până la 1 ianuarie 2010, unde va fi un plafon mai mic de garanţii guvernamentale în comparaţie cu cea a fost în 2009, şi suplimentarea plafonului de garanţii pentru cei care construiesc locuinţe de la zero. Altfel spus pe româneşte, vor fi mai multe garanţii guvernamentale pentru cei care construiesc locuinţe de la zero decât pentru cei care cumpără locuinţe vechi. Nu vom exclude în totalitate, aşa cum amspus, posibilitatea de a cumpăra în continuare locuinţe care au fost terminate şi construite pâna la 1 ianuarie 2010, dar plafonul de garanţii va fi mai mic, îl vom dubla şi suplimenta pe cel care vizează construcţia de locuinţe noi. Şi, doi: pentru cei care construiesc locuinţe noi, vom mări puţin plafonul garanţiei guvernamentale. Vă rămâne 60.000 de euro valoarea garanţiei guvernamentale pentru cei care cumpără locuinţe finalizate şi vom mări puţin plafonul garanţiei guvernamentale pentru cei care construiesc locuinţe noi, tocmai pentru a-i încuraja să construiască locuinţe de la zero, persoane fizice din această ţară care doresc să îşi construiască o locuinţă şi care să aducă şi beneficii economiei, locuri de muncă şi continuarea procesului de dezgheţare a creditării.